Molar de minte inclus

Molarul de minte inclus este ultimul molar de pe arcadă, care nu reușește să erupă complet sau deloc în cavitatea bucală, rămânând parțial sau total acoperit de os sau de gingie, din cauza spațiului insuficient pe maxilar sau a poziției anormale de dezvoltare. Incluzia poate fi verticală, orizontală sau înclinată față de dinții vecini, iar poziția exactă se stabilește printr-o ortopantomogramă sau, în cazurile complexe, printr-o tomografie computerizată, care arată și relația cu structuri importante, cum este canalul nervului alveolar inferior. Un molar de minte inclus parțial, aflat în comunicare limitată cu mediul bucal, favorizează acumularea de resturi alimentare și bacterii sub gingia care îl acoperă, ceea ce poate produce o inflamație dureroasă, cunoscută sub numele de pericoronarită, cu umflare și dificultate la deschiderea gurii. Molarii incluși pot afecta și poziția dintelui vecin sau pot forma chisturi în jurul coroanei neerupte. Decizia de a extrage sau de a monitoriza un molar de minte inclus se ia individual, în funcție de poziție, de simptome și de riscurile asociate.